Gavroche a umblat tare mult ieri prin oras… I-a placut, mai ales ca a gasit un loc unde a gustat un soi de bere pe care nu prea-l gasea in Romania decat foarte foarte rar. S-a umplut de bucurie cand i-a urat un domn cu acordeonul toata sanatatea din lume cand i-a intins doi lei si s-a bucurat de compania unor oameni frumosi. Dar cum uneori o zi nu poate fi perfecta, a vazut ca persoane care in loc sa-si vada de lungul nasului parca mai mult si-l baga pe unde nu trebuie.
Scrisesem multisor dar am sters tot. Am vrut sa scriu despre ipocriti, despre oameni invidiosi pe viata ta si care incearca sa ti-o fure, invidiosi pe prietenii tai si care incearca sa se bage in sufletul lor crezand ca vor fi si ei compatibili, oameni ipocriti care cand te aud vorbind de Dostoievski spun ca e autorul lor preferat, cand te vad militand pentru loialitate si-o asuma, cand te vad ca te ghidezi dupa reguli spun ca si ei fac la fel apoi spun altora ca regulile tale sunt stupide, si cate si mai cate.
As putea continua asa pana diseara. Am deschis insa Winamp-ul si a venit randul urmatoarei melodii:
Astfel mi-am asezat un zambet pe fata ca sa mi se adanceasca si mai tare ridurile de expresie! Faceti si voi la fel, caci de paraziti oricum nu putem scapa. Si… ascultati melodia la volum cat mai mare. Enjoy!